După ce au trecut alegerile din SUA, atât Facebook, cât și Google au anunțat că își propun să elimine răspândirea știrilor false prin intermediul celor două rețele informatice. Prima modalitate prin care au făcut acest lucru a fost să blocheze posibilitatea profilurilor, respectiv s site-urilor cu știri false de a avea acces la Google AdSense și Facebook Audience Network.
Hai să explicăm despre ce este vorba până aici. Practic reprezentanții celor două rețele globale de search și social media au realizat, cât de ușor se poate manipula opinia publică prin crearea știrilor false. Și nu asta a fost problema cea mai mare, ci faptul că băieții deștepți care creau știrile false făceau o grămadă de bani din uneltele de monetizare ale Google și Facebook.
Știrile false sunt acele articole care prezintă informații false într-un mod atât de credibil, încât reușesc manipularea opiniei publice. Un exemplu perfect ar fi știrea care anunța săptămâna trecută că Trump la propus ca șef al DEA (un fel de instituție de luptă antidrog) pe El Chapo (un traficant de droguri mexican) sau știrile care anunțau în campania din 2014 că Iohannis fusese membru al unei grupări naziste în tinerețe. Cu alte cuvinte, aici mă refer la articole de caterincă, gen www.TimesNewRoman.ro sau www.TheOnion.com, care sunt site-uri consacrate de satiră. Aici ne referim la alte online-uri fantomă, care prezintă informații false într-un mod credibil.
Revenind la subiect, dacă Google nu putea face mai mult decât să le blocheze posibilitatea de monetizare creatorilor de fals, Facebook a mers mai departe. Pe lângă faptul că are colaboratori care se ocupă cu verificarea informațiilor publicate, Zuckerberg a mai venit cu o noutate. A implementat un sistem prin care utilizatorii pot marca o știre ca fiind falsă. Astfel, la opțiunile de report, ai acum un nou motiv: ”It`s a false news story”.
Dincolo de asta, din august anul curent, Facebook a demarat o luptă împotriva clickbait. În traducere, clickbait este acel tip de știre cu un titlu care exagerează sau omite anumite informații pentru a convinge utilizatorii să dea click pe articol. Prin sondaj, utilizatorii sunt întrebați dacă o anumită știre are un titlu derutant și în ce proporție.
Și totuși lucrurile nu sunt așa simple. La fel cum un tilul sau o informație falsă creează daune, cenzura fără control poate fi la fel de dăunătoare. Deocamdată impactul acestor demersuri este necunoscut.
Hai să explicăm despre ce este vorba până aici. Practic reprezentanții celor două rețele globale de search și social media au realizat, cât de ușor se poate manipula opinia publică prin crearea știrilor false. Și nu asta a fost problema cea mai mare, ci faptul că băieții deștepți care creau știrile false făceau o grămadă de bani din uneltele de monetizare ale Google și Facebook.
sursă foto: cbsnews.com
Știrile false sunt acele articole care prezintă informații false într-un mod atât de credibil, încât reușesc manipularea opiniei publice. Un exemplu perfect ar fi știrea care anunța săptămâna trecută că Trump la propus ca șef al DEA (un fel de instituție de luptă antidrog) pe El Chapo (un traficant de droguri mexican) sau știrile care anunțau în campania din 2014 că Iohannis fusese membru al unei grupări naziste în tinerețe. Cu alte cuvinte, aici mă refer la articole de caterincă, gen www.TimesNewRoman.ro sau www.TheOnion.com, care sunt site-uri consacrate de satiră. Aici ne referim la alte online-uri fantomă, care prezintă informații false într-un mod credibil.
Revenind la subiect, dacă Google nu putea face mai mult decât să le blocheze posibilitatea de monetizare creatorilor de fals, Facebook a mers mai departe. Pe lângă faptul că are colaboratori care se ocupă cu verificarea informațiilor publicate, Zuckerberg a mai venit cu o noutate. A implementat un sistem prin care utilizatorii pot marca o știre ca fiind falsă. Astfel, la opțiunile de report, ai acum un nou motiv: ”It`s a false news story”.
Dincolo de asta, din august anul curent, Facebook a demarat o luptă împotriva clickbait. În traducere, clickbait este acel tip de știre cu un titlu care exagerează sau omite anumite informații pentru a convinge utilizatorii să dea click pe articol. Prin sondaj, utilizatorii sunt întrebați dacă o anumită știre are un titlu derutant și în ce proporție.
Și totuși lucrurile nu sunt așa simple. La fel cum un tilul sau o informație falsă creează daune, cenzura fără control poate fi la fel de dăunătoare. Deocamdată impactul acestor demersuri este necunoscut.
