miercuri, 1 iunie 2016

4 elemente de care trebuie să ții cont când te apuci de fitness

Ca orice domeniu de activitate, fitness-ul are nevoie de perseverență.

În fiecare dimineață când simți că ai mai dormi încă o oră; în fiecare după-masă când ajungi acasă de la muncă și tot ceea ce vrei să faci este să mănânci și să te uiți la televizor; în fiecare seară când ai putea să ieși la o bere; de fiecare dată când trebuie să mergi la sală sau să ieși la alergat se dă o adevărată bătălie în conștiința ta: ai de ales între a persevera sau a renunța.

Nu, nu merge cu jumătăți de măsură, cu pauze, cu ”las` că merg mâine la sală” sau ”pot să mai strecor și câte un hamburger cu cola o dată pe săptămână în dietă”. Fără compromisuri! De fiecare dată când faci un compromis ai pierdut bătălia cu tine însuți. Nu a zis nimeni că e usor...



Odată ce ai reușit să-ți creezi o rutină din a merge la sală/alergat/cu bicicleta intervine un alt obstacol: plafonarea.

Inevitabil, după câteva săptămâni/luni de exercițiu fizic corpul ți se va obișnui cu efortul. Atunci vei înceta să mai faci și să observi schimbări sau îmbunătățiri. Este foarte important să recunoști acele momente și să le depășești. Atunci când ți se pare ușor e nevoie să crești numărul de repetări, greutatea, durata exercițiului fizic.

Dacă ești o persoană care nu este obișnuită cu efortul, depășirea primului obstacol ți se va părea suficient, însă, nu va fi destul pentru a ajunge acolo unde dorești. Trebuie mereu să te autodepășești. Nu doar atunci când vrei să slăbești sau să areți la fel ca ăia de la televizor, ci mereu în viață este indicat să te autodepășești. Cu atât mai mult cu cât asta îți va aduce numai avantaje.



Și astfel trecem la al treilea element: când ști că e suficient? Ei bine, niciodată nu poți să spui că e suficient atunci când vine vorba de sănătatea ta, dar e bine să ai niște obiective.

Ca să eviți senzația descurajantă că muncești în zadar este bine să-ți stabilești obiective concrete și realiste pe termen scurt și mediu. ”În 3 luni vreau să ajung de la 3 genoflexiuni, să pot face 40” sau ”peste 6 luni vreau să ridica greutatea de 20 kg” sunt genul de obiective pe care e bine să le ai în vedere, ca să-ți poți măsura progresul.

Dacă nu le atingi este posibil să nu fii fost perseverent sau să te fii plafonat.



Nu în ultimul rând, este foarte probabil ca atunci când îți spui că nu areți suficient de bine, să ai în minte un model.

Este firesc ca mereu să te raportezi la cei din jur, însă, este important să fii realist. Fiecare om este constituit genetic în mod diferit. De aceea trebuie să fii sincer cu tine însuți și să nu-ți stabilești ca model pe Rich Piana, în condițiile în care tu ai statura unui Jay Cutler. Dacă vei vrea să areți la fel ca un culturist de 1.85m, în condițiile în care tu ai 1.65m vei fi dezamăgit să vezi că asta nu se va întâmpla niciodată.

În concluzie este un drum lung, cu multe obstacole, dar dacă rămâi cu ochii pe obiective și muncești constant vei ajunge acolo unde dorești!