miercuri, 21 noiembrie 2012

Comunicarea făcută la modul "a fost şi s-a întâmplat"

Orice manual de comunicare media conţine între primele file o noţiune, care, din păcate, a devenit pentru mulţi comunicatori un mister. Fie e ceva de care nu au învăţat sau a ajuns ceva de care se tem. Mă refer la actualitate, înţeleasă şi ca promptitudine.

Ce nu înţeleg mulţi dintre PR-iştii diverselor institute, asociaţii, centre, grupuri sau purtătorii de cuvânt ai multor instituţii este că pentru un jurnalist informaţia devine cu atât mai importantă, cu cât e de actualitate. Iar în epoca internetului wireless, a schimbului de date 3G, 4G, prin streaming, livetext şi alte mijloace, actualitatea nu mai ţine de zile, ci de secunde. Da, secunde! Atât trebuie să-i ia unui bun jurnalist la un ziar online să publice o informaţie "fierbinte". Pentru o televiziuune se acceptă, acolo unde nu există concept de breaking news, să fie publicată în cursul aceleiaşi zile, în cadrul buletinului de ştiri.



Ei şi de aici încep problemele mele. Din nefericire, nu toate informaţiile ţin de îndemânarea noastră de a le scoate la iveală. Mai sunt şi acele informaţii care ne parvin pe căile oficiale de comunicare, ca de exemplu e-mail sau sms, sub forma unor comunicate de presă, buletine de presă, informări şi altele. A devenit o modă pentru purtătorii de cuvânt şi PR-iştii mai multor instituţii şi ONG-uri judeţene şi naţionale ca informaţiile legate de evenimente să fie transmise a doua sau chiar a treia zi.

Ca să vă faceţi o idee: dacă sâmbătă, vineri seara sau miercuri s-a întâmplat ceva, comunicatul este transmis reprezentanţilor mass-media după cel puţin 24 ore, în multe cazuri, însoţit de 3, 4 sau 10 poze.



Sunt de acord că jurnaliştii ar trebui să înveţe cum să afle informaţii, dincolo de cele oficiale. Pe de altă parte, nu înţeleg ce rol mai au aceste dări de seamă despre evenimente devenite "reci"??? Poate mă lămureşte şi pe mine unul dintre comunicatorii cu delay, la ce îi ajută pe telspectatorii mei să ştie că alatăieri, nu ştiu cine a făcut nu ştiu ce????? Nu interesează pe absolut nimeni vizita unei delegaţii din Togo de acum 2 zile, în cadrul căreia s-au discutat generalităţi. Un jurnalist adevărat ar şti asta. Din păcate, niciuun jurnalist cu experienţă nu a ajuns, la noi în judeţ cel puţin, PR-ist sau purtător de cuvânt.



Dincolo de asta mai sunt şi directorii, preşedinţii şi inspectorii sau comisarii şefi, care vor să dea bine la popor. Iar noi jurnaliştii suntem virusul care distruge imaginea curată. Ca să prevină un astfel de dezastru, preferă să ne ţină la distanţă şi acceptă contactul cu noi doar în situaţii, ale căror variabile le pot controla şi/sau manipula. (ultima aberaţie auziă este că noi împiedicăm poliţia să-şi facă treaba).



Comunicarea se face pentru destinatar! Asta trebuie să înţeleagă toţi cei de mai sus. Dacă nu furnizezi informaţia prompt, atâta timp cât e de actualitate, nu mai are rost să o transmiţi cititorilor, privitorilor sau ascultătorilor. Iar dacă nu o îmbraci într-o formă digerabilă, degeaba transmiţi informaţia.

Nu vreau să dau exemple, se ştiu ei care sunt. Nu aş vrea să le rănesc orgoliile preţioase. Accept scăpări, dar nu obişnuinţe în acest sens greşit de a transmite informaţia.

Niciun comentariu: