joi, 17 februarie 2011

Cine promoveaza din timp....

Am aflat deunăzi că Bistriţa va fi promovată turistic. Şi nu oricum, ci aşa cum ar trebui să fie promovat orice municipiu reşedinţă de judeţ care se respectă. O să avem un slogan, o siglă, un simbol şi o mascotă. Toate astea pentru aproape un milion de lei din fonduri europene. Dacă tăiem TVA-ul, rămân vreo 770 de mii de lei, pe care oameni ai primăriei îi vor folosi pentru a atrage mai mulţi turişti.


Când spui Bistriţa te gândeşti la imnul naţional, la Andrei Mureşanu, la Biserica Evanghelică, la Complexul Sugălete, la saşi, la Nunta Zamfirei, Bistriţa Folk, Gloria Bistriţa şi multe altele. Ei bine nu. Cei care au făcut primele propuneri pentru elementele care vor reprezenta Bistriţa pe plan naţional şi chiar internaţional s-au gândit la altceva. S-au gândit la un struţ, o potcoavă şi la pasajele din centrul istoric al oraşului.

Promovare Cetăţii Medievale Bistriţa se va face sub sloganul Bistriţa - oraşul pasajelor. Cel puţin asta a fost sugestia istoricului de artă Vasile Duda. Ei bine, merge şi asta. Avem pasaje destule. Problema este că atunci când te gândeşti să promovezi un pasaj din punct de vedere turistic, ai în minte ceva în genul:


Numai că la noi pasajele arată ceva în genul:


Şi asta tot nu este o problemă. Că primăria are un proiect prin care le va reabilita, moderniza şi cosmetiza aşa cum trebuie. Totuşi în afară de pavaj nou şi o mână de vopsea, nu văd ce ai putea promova în spaţiul de un metru şi jumătate lăţime dintre 2 pereţi. Şi asta tot nu e o problemă. Problema este că promovare se va face prin toate mijloacele de informare în masă şi printr-un mare festival medieval cu cateva luni, dacă nu ani, înainte să fie reabilitate pasajele. (asta dacă proiectul primeşte finanţare)

Lasân pasajele deoparte, vedem că istoricul de artă Vasile Duda a scotocit prin arhivele oraşului şi a găsit povestea interesantă a stemei Bistriţei, care conţine un struţ cu o potcoavă în gură. Şi iată că avem şi un simbol şi o mascotă. Struţul multicolor de pluş va deveni mascota simpatică a Bistriţei, iar potcoava un suvenir, care, în opinia domnului Duda ar putea fi fabricat chiar în faţa turiştilor.



Cât despre siglă, aici domnul Duda a văzut un amalgam de simboluri încălecate, printre care turnul Bisericii Evanghelice, Complexul Sugălete şi potcoava peste ele. Iar sloganul, aici istoricul de artă aşteaptă sugestii.



Nu vreau să fiu eu gică-contra, dar nu prea văd eu turiştii spunându-şi, când îşi fac planuri de concediu: "iubito, vreau să trecem şi prin Bistriţa. Am auzit că pasajele de acolo sunt deosebit de frumoase în perioada asta a anului". Cred că tot pentru Biserica evanghelică şi terasele de pe pietonal o să vină, puţinii care o să vină. Dar poate mă  însel. Pentru doritori, până la sfârşitul lunii, primarul mai aşteaptă propuneri.

4 comentarii:

Iulia Marc spunea...

Din punctul meu de vedere e foarte bine ca se gandesc stimatii domni din conducerea locala si la promovarea orasului Bistrita insa aceasta promovare nu trebuie sa se opreasca la un logo, slogan si o identitate de brand, acesta e doar inceputul spre o promovare durabila si eficienta.Toate obiectivele turistice de care ai amintit si tu in articol trebuie imbracate intr-o poveste frumoasa si interesanta astfel incat sa atraga sa atraga tursitii romani si straini.Iat atunci cand unii se vor afla aici pentru afaceri sau in concediu sa fie interestati sa vada Biserica Evanghelica sau pasajele deoarece povestea lor incepe cu "Stii ca aici s-a intamplat...aicia au locuit...a inceput..."etc. Pentru ca mai mult decat obiectivul istorc in sine vinde povestea lui.

Vlad Ciocan spunea...

Ideea pe care încercam să o subliniez este cea a elementelor alese. Pe care nu prea ai în ce poveste să le îmbraci, mă refer la pasaje.

Iulia Marc spunea...

Da, pasajele nu sunt principala atractie pentru turisti. Mai bine sa promoveze cafenele , mai ales Gova, acolo am vaut mai multi straini decat in tot orasul :)

Vlad Ciocan spunea...

Oricum într-o cafenea, turistul ar avea cum să-şi petreacă timpul. Într-un pasaj deocamdată nu.